Recenzie: „O lume fără tine” - Beth Revis

Titlu: O lume fără tine
Autor: Beth Revis
Anul publicării (RO): 2016
Categoria: young adult, fictiune
Număr pagini: 360
Editura: Art (YoungArt)

Bo nu își poate imagina lumea fără iubita lui, Sofia. Din fericire, nici nu trebuie să o facă. Chiar dacă ea a rămas prizonieră în trecut, el poate călători în timp și o poate aduce înapoi. La urma urmei, este elevul Academiei Berkshire, o școală de elită unde tinerii cu super-puteri învață să își controleze abilitățile. Dar dacă Sofia este mai departe decât ar fi crezut? Dacă tot ce se întâmplă în jur e doar produsul minții lui?O lume fără tine este o poveste zguduitoare despre dragoste, familie și identitate într-o lume haotică în care un adolescent se străduiește să distingă realitatea de halucinații, învățând în mod dureros că uneori trebuie să renunți la anumite lucruri pentru a reuși să mergi mai departe.

Părerea mea:

O carte ce m-a captivat încă din primele pagini și ce m-a făcut să cred că timpul s-a oprit în loc în timp ce citeam...

Poate pentru că, în esență, despre asta este cartea: despre timp. Bo este un băiat neobișnuit, ce poate călători în timp, mai ales în trecut. Însă, când ia alegerea de a se teleporta alături de Sofia într-un secol îndepărtat, în secolul în care vrăjitoarele erau arse pe rug, nu se gândește și la consecințe... Sofia rămâne prizoniera timpului, iar Bo este singurul ce ar putea să o salveze.

Acesta este cel mai important lucru pe care l-am învățat călătorind în timp. Nu suntem o singură persoană. Suntem în fiecare moment din timp persoane diferite. Numele nostru nu înseamnă nimic. Dacă te duci să vezi o persoană cu un anumit nume în perioade diferite de timp, vei vedea de fiecare dată pe cineva complet diferit. O cunosc pe Sofia-de-la-Berkshire. Sofia-de-dinainte-să-i-moară-familia îmi este străină, o persoană pe care nu știu dacă urma s-o întâlnesc vreodată.

Deși nu e nimic nou într-o școală a copiilor cu puteri speciale, mi-a plăcut la nebunie atmosfera care s-a creat, căci uneori trebuie să avem parte și de puțin supranatural în viețile noastre. Totuși, la Școala Berskshire, ce încearcă profesorii să facă e să-i învețe pe elevi să-și controleze puterile, nu să le dezvolte, căci uneori lucrurile o pot lua pe drumuri greșite.

De pildă, în școală se dă zvonul că Sofia a murit, însă puțini sunt cei care știu că ea nu este decât pierdută undeva, în altă perioadă de timp. Totuși, mai este ea vie, cine și cum o poate aduce înapoi?

Mi-au plăcut la nebunie personajele, în special de Sofia. Îți dă un iz de mister această fată, este diferită și, în ciuda faptului că autorul nu-ți zice foarte multe despre ea, parcă îți creezi fel și fel de impresii asupra ei și întotdeauna mai e loc să te surprindă.

Cartea e scrisă din două perspective: din cea a lui Bo și din cea a surorii lui mai mici, Phoebe, cu care abia dacă vorbește atunci când se întoarce în weekend acasă. Am adorat faptul că a fost structurată în acest mod cartea, pentru că ajunge să se pună accentul foarte mult și pe familie și pe sentimentul de acasă. În același timp, Phoebe e genul de adolescentă cuminte, silitoare, dar care parcă ar vrea să iasă din carapacea ei și să se simtă liberă, așa că m-am regăsit foarte mult în comportamentul ei.

Mi-am construit un colț de paradis în normalitate, dar sunt teribil de singură în el.

Deși mi-a plăcut mult cartea, ce m-a deranjat a fost faptul că m-a lăsat în pom la sfârșit; parcă mai așteptam ceva, mai voiam o explicație. Îmi plac și cărțile care te lasă să-ți formezi tu un final propriu și să înțelegi ce vrei din el, însă parcă în cazul acestei lecturi așteptam un final spectaculos.

Încă un aspect pe care mi-aș fi dorit să se pună accentul mai mult este exact perioada în care a rămas Sofia în timp. Cu siguranță mi-ar fi plăcut să se vorbească despre vrăjitoare, despre rituarile lor și despre cum s-a integrat Sofia printre ele, însă nu ni se dau deloc detalii de acest gen. Se pune mai mult accentul pe modul în care încearcă Bo s-o salveze pe iubita lui, însă de unde s-o salveze abia de ni se spune.

Totuși, este minunat cum o carte te poate face să fii atât de prins în universul ei încât să n-o mai poți lăsa jos și credeți-mă că O lume fără tine e genul ăsta de carte! E captivantă, misterioasă și e clădită pe baza unor idei foarte frumos accentuate: iubirea, familia, prietenia, identitatea noastră ca oameni.

Majoritatea oamenilor văd lumea în alb și negru, chiar dacă susțin că nu-i așa. Îți place cineva sau nu-ți place; ești de acord cu o opinie sau nu ești de acord. Bo n-a fost niciodată așa, niciodată. A văzut întotdeauna lucrurile dintr-o perspectivă diferită, ca un artist care observă conturul, culoarea și umbra unui obiect, dar care nu vede niciodată obiectul în sine. Așa se uita Bo la lume. Ca la o șansă, ca la un târg încheiat. Se înfuria atunci când lucrurile nu puteau fi schimbate, când oamenii nu voiau să se schimbe, chiar dacă ar fi putut.

Simt că dacă v-aș spune prea multe aș strica magia cărții, așa că o să mă opresc prin a spune că este o carte plină de acțiune, de mister și de iubire, sentiment pus în lumină într-un mod natural și simplu.

Dacă vă hotărâți să citiți cartea, vă urez lectură plăcută! 


Rating: 4/5

10 gânduri frumoase:

  1. Nu stiu ce sa zic. Merci de recomandare dar sincer nu ma atrage in mod deosebit :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Deși nu știu exact ce gen de cărți citești, într-adevăr nu te-aș vedea citi cartea asta. E mai mult pentru adolescenți.

      Cu mare drag, lecturi plăcute! >:D<

      Ștergere
  2. Am pus-o pe wishlist. Sunt, de regulă, o persoană nostalgică (mult prea nostalgică, să știi) și tot ce are legătură cu timpul, amintirile, memoria, călătoriile în timp, aproape în orice context ar fi, mă atrage.
    Mi-au plăcut mult citatele, iar recenzia ta a fost mi-nu-na-tă! ♥
    Abia aștept să citesc cartea.
    Mulțumiiiim muuult pentru recomandare, Roxi! ♥

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hihii, te înțeleg, și eu sunt nostalgică. Uneori cred că e bine să fii nostalgic, că-ți mai aduci aminte de tot felul de chestii și retrăiești anumite momente, însă uneori cred că trebuie să ai o limită, că deja ajungi să trăiești prea mult în trecut.

      Îți mulțumesc din suflet, Simina! Sinceră să fiu, eu simt că mi-am ieșit puțin din mână, că nu prea am mai postat recenzii, însă mă bucur să văd că ție ți-a plăcut. Sper să ai ocazia să citești și tu cartea și să-ți placă! Pupiceei și îmbrățișăări cu drag, Simina! >:D<

      Ștergere
  3. Vai, ce interesantă pare, trebuie neapărat s-o încerc! Și îmi plac mult titlul și coperta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știu cât de mult ți-ar plăcea, dar chiar aș vrea să-ți aud părerea. Daa, pe mine ele m-au determinat în primul rând s-o citesc! *.*

      Ștergere
  4. Nu pot sa cred, am exact aceeasi parere cu a ta! :)) chiar azi am terminat cartea si imi venea sa mor cand am vazut ca in ultimul capitol nu explica prea bine ce s-a intamplat cu Sofia si cu ceilalti elevi. Ma asteptam sa mi se dea raspuns la intrebari, cand de fapt m-a facut sa imi pun mai multe. In rest, si dupa parerea mea a fost foarte foarte buna si o recomand tuturor adolescentilor ( eu am 13 ani :)) )

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Haha, exact, nu te face decât să ai și mai multe întrebări! Mă bucur totuși că ți-a plăcut, lecturi frumoase în continuare! >:D<

      Ștergere
  5. Eu sunt singurul care rămas rupt la finalul ei? Adică mi-a plăcut la nebunie dar finalul m-a făcut să cred că am citit-o degeaba... ca toate aventurile lui Bo nu au avut niciun rost... Repet, mi-a plăcut la nebunie dar finalul a mai tăiat din acea placere

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact același sentiment l-am avut și eu. Adică, nu neapărat că am citit-o degeaba, cât am fost dezamăgită că nu mi s-a dat niciun răspuns.

      Mă bucur totuși că ți-a plăcut cartea în sine! Spor la citit în continuare! ^.^

      Ștergere

Un produs Blogger.